teodor dume> un fel de sărut viager

de la un timp trăiesc în visul

unui bărbat îndrăgostit

şi percutez printre gesturi

clipă de clipă

în timp ce

chipul din oglindă 

seamănă leit cu al tatălui meu

deşi nu l-am văzut niciodată iubind

mă prefac că nu ştiu nimic

trag aer în piept şi plec mai departe

la colţ o bunicuţă vinde seminţe 

şi mă salută din priviri

mă eliberez de cuvinte şi

cu acelaşi sentiment o invit

în inima mea

seamănă mult cu mama

nu ştiu cât îmi este de indiferent

sunt prizonierul unei iluzii care-mi

şuviţează viaţa într-un sărut uitat în amintiri

semnele luminii

stau între VIAŢĂ şi MOARTE

şi nu sunt hotărât

pe cine să aleg

afară plouă mărunt

pământul înghite fiecare strop

cuibărindu-mă între gânduri aidoma

pruncului între braţele mamei

aştept imaginaţia să-mi dea forma

prin care să ies ca o prezenţă

înainte de toate vreau să fiu

sămânţa ce-mi poartă zvâcnirea

în propriul pământ

când eşti sămânţă

te descompui în primăvară şi

devii spaţiu

dăruind tuturor semnele luminii

Cerşetor de cuvinte

Fără resentimente
am să - mi fac un obicei
din a cerşi cuvinte nerostite
e doar o ameninţare
şi n-o să lipsesc din nimeni
să nu mă alungaţi
sau să o luaţi ca pe o trădare

ieri am fost trist
şi de neînţeles
pur şi simplu
azi
o să plâng îndeajuns
şi mâine
încetez să mai fiu
oricum nu contează
merg sau nu mai departe
la vamă
plătesc din obişnuinţă
indiferent câte imagini
duc în mine
sunt loial
şi prost de bun
nu-mi permit
şi nu mi-am permis niciodată
să ocolesc vama
aş fenta trecerea din mine 
azi
sunt trist
bolnav de trist
cuvintele au fost puţine
şi nu pot finaliza
rugăciunea începută
dar fie
o să adorm peste umbră
în aşteptarea zilei de mâine

mă duc...

http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/cersetor-de-cuvinte?

cerşetor de cuvinte